vineri, 30 decembrie 2016

Confirmările continuă...

        Într-o bătălie trebuie să folosești arme similare cu acelea ale inamicului. E cvasiinutilă - din acest punct de vedere - recenzia unui specialist la o carte ”tracomană” dacă e publicată într-o revistă de cultură cu o sută de cititori. Textele istoricilor și arheologilor trebuie să populeze internetul. Specialiștii trebuie să-și depășească inhibițiile față de dialogul prin new media cu un public în parte neștiutor, în parte ostil și arogant. Pagini web cu acest scop sau în care sunt demontate teoriile dacomane există. De remarcat website-ul anonimului ”Velico Dacus” (care numai amator în ale istoriei nu poate fi etichetat)107, cel al lui Sorin Olteanu (Sorin Olteanu’s Linguae Thraco-Daco-Moesium)108, revista Historia.ro, cu articolele și interviurile sale109, sau ”Enciclopedia Dacica” (”Enciclopedia Dacica nu este un loc în care reinventăm istoria, scopul ei este de a servi istoria. Echipa ENDA încearcă să plaseze informația istorică la granița dintre lumea academică și cea consumatorilor de istorie. Altfel spus, încercăm să devenim un nod informațional util întregii societăți românești”)110.


107. http://velicodacus.blogspot.ro
108. http://soldtm.ro
109. Zoe Petre, ”Niciunul dintre compatrioții noștri nu are un stră-străbunic dac de care să-și amintească” (un interviu cu Alexandru Vulpe de C.Plăiașu). http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/sintagma-str-mo-ii-no-tri-daci-ar-trebui-discutat; M.-A. Aldea, ”Dacismul ca sectă sau crede și nu cerceta” (după http://www.visteria.ro/Istoria-romanilor-Articole/Articole-Antichitate/DACISMUL-CA -SECTA-SAU-CREDE-SI-NU-CERCETA.html), o critică a articolului lui D.Badilă, ”Latinizarea limbii dace - un basm de adormit lingviștii”; Irina-Maria Manea, ”Dacomania sau cum mai falsificăm istoria”, http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/dacomania-cum-mai-falsific-m-istoria. 110. http://www.enciclopedia-dacica.ro/?option=com_content&view=article&id=661%26Itemid=311.

        Ceea ce ați citit mai sus, este un citat din cartea dlui. Mihai Bărbulescu, Arheologia azi, în România (pag. 178), istoric profesionist cu o lungă experiență în România, în prezent director al instituției „Accademia di Romania” din Roma. O carte care prezintă arheologia românească cu bune și cu rele, îmi permit să spun obiectiv, lucru care recomandă cartea spre lectură. Cine dorește să afle problemele din istoriografia românească această carte ar trebui s-o citească, nu bloguri care vând adevăruri ce se găsesc la orice colț de stradă. Și cu asta nu spun că este o carte sau un autor perfect ci doar abilitat și unul dintre cei potriviți în a discuta și acuza părțile ce trebuiesc corectate în istoriografia românească. Dacă reușește sau nu să atingă problemele delicate și să ofere posibile soluții, vă las pe dv. să decideți.

        În acest context, am avut plăcerea să descoper că am fost citat (de mai multe ori în carte, nu doar în paragraful de mai sus) și că munca mea are o nouă aprobare a unui istoric profesionist. Mai mult decât atât, dl. Bărbulescu mi-a făcut onoarea să mă așeze lângă nume precum: Sorin Olteanu, amicii de la Enciclopedia Dacica, historia.ro, Zoe Petre ș.a. Asta nu aduce, acestui blog, mai multă valoare decât informația care se află în el. Informația este disponibilă celor ce doresc s-o găsească. Dar pe lângă vizitatorii, în număr destul de mare, pentru a continua acest excurs, aceste confirmări mă fac să-mi continui munca. Și nu oricum ci cu plăcere. Și să-mi indice că mă aflu pe drumul cel bun, indiferent de comentariile care au apărut și vor mai apărea pe aici.
        Au existat, există și vor exista întotdeauna câteva categorii de oameni: profesioniștii care știu exact cum decurg lucrurile cu această ramură științifică, istoria, există profesioniști care ar putea face mai mult în profesia lor, există pasionați care studiază, există oameni dezinteresați de fenomen dar care pot menține o linie decentă într-o discuție referitoare la subiect și există un segment, care nu va dispărea niciodată, de credincioși, orbi la orice argument logic, în unele teorii fantasmagorice care nu au nici o tangență cu istoria și bunul simț logic. Unora le recomand cartea dlui. Bărbulescu, altora blogul de față, pentru liderii curentului dacoman am, încă, speranța că într-o zi, un istoric profesionist va avea curajul să stea cu ei la masă și să dea cu ei de pământ direct proporțional cu deserviciul pe care l-au adus culturii române, iar oilor lor care îi urmează orbește și care nu au nici cea mai mică speranță de vindecare nu le urez nimic, deoarece, cei care „știu”, nu întreabă niciodată și le explică crescătorilor de castraveți cum se cresc, cum se gătesc și cum se consumă castraveții, vor exista întotdeauna.

luni, 19 decembrie 2016

Derâdere despre coaliția dacomană

        Începeam să mă plictisesc din cauza liniștii din tabăra dacomană, dar AdD și-au făcut datoria și m-au trezit din letargie. Și nu oricum ci printr-o monstruoasă coaliție cu Formula AS! Adică să ne înțelegem: am mai văzut articole Formula As și sunt povești, nu au mari pretenții a fi altceva. La fel, în cazul de față, o echipă Formula AS s-a deplasat în Polonia pentru a da de niște brățări dacice de aur. Și dumnealor povestesc toată povestea. E în regulă. E o poveste și gata, fără concluzii care să răstoarne prezenta ordine mondială. Adică doar puțin: «Informaţia legată de cele două noi brăţări dacice cu ferestre este extraordinară: pe harta lui Marcin Rudnicki, în nordul Poloniei, pe lân­gă Gdansk, erau cunoscute până acum trei exem­plare. Din start, acum avem cinci brăţări la Gdansk, plus cele 11 din Româ­nia! Dacă le pu­nem la socoteală şi pe cele două din nordul Ger­maniei, avem la Bal­tica aproape la fel de multe bră­ţări “tip Şimleu Silvaniei”, câte au fost găsite la noi în ţară! Şi, la cât de cu spor şi de serios se face arheologie în Polonia, n-ar fi exclus ca în doi ani să avem mai multe brăţări dacice la Ma­rea Baltică decât în Ardeal!». Hm! Să fie Formula AS pe urma a ceva interesant?!? S-ar putea, deoarece AdD vin ca o invincibilă ariergardă și sprijină fantastica avangardă FAS: «O muncă importantă cât opera a 100 de istorici sau chiar mai mult! În acest fel am putea defini uriașa însemnătate a muncii jurnaliștilot [aici este greșeala AdD nu VD - notă VD] de la Formula As, în frunte cu directoarea revistei, Sânziana Pop. O echipă extraordinară care, de mai bine de 10 ani, descoperă urmele dacilor și vlahilor din toată Europa, rescriind pentru noi istoria.». Oare avem daci în Polonia mai mulți, mai puternici și mai șmecheri decât cei din Dacia?!? Poate dacii din Polonia au învins Imperiul Roman?!? Aproape sigur! Într-un univers paralel. Cel în care trăiește monstruoasa coaliție. Hai s-o lămurim: eu nu zic că e așa sau nu. Eu zic doar atât: în primul rând, sărind puțin granița, Mala Kopanya e studiată și răstudiată (v. AICI pentru studii de calitate), noutate este doar pentru monstruoasa coaliție, care abia acum au aflat și fac un tărăboi cât casa, dar revenind la brățări, cei de la FAS ne spun că «Un lucrător al muzeului ne-a pus la dispo­ziţiile lucrări extraordinare realizate… împre­ună cu istorici români, facilitându-ne, ulterior, accesul spre per­sonalul specializat în pe­ri­oada dacică.». I-auzi! În primul rând istoricii români știu despre asta. Ce este asta, nu prea știm că nu ni se comunică niște titluri (așa cum ar fi frumos din partea unor jurnaliști fantastici și nemaiîntâlniți precum cei de la FAS, sau așa se lasă să se înțeleagă din citarea AdD, pentru asta v. articolul original FAS, parte lăsată comod deoparte pentru nu-și da cu stângul în dreptul singuri, care este defapt rezumatul întregii povești) să ne putem lămuri în detaliu. În al doilea rând, nu numai dacii își îndoiau ritualic spadele (v. aici ca ex. aleator celebra spadă a lui Korisios). Revenind la brățări, de la FAS aflăm că: «Ne preia şi ne con­duce prin întreg muzeul, în vreme ce încearcă să afle unde au dispărut brăţă­rile de tip “Şimleu Sil­va­niei”. “Nu sunt expuse”, constatăm împreună, în faţa vitrinei în care ele s-au găsit până acum trei săptămâni. “S-a făcut o mare expoziţie şi am luat unele dintre exponatele de valoare. Mai e doar această brăţară, cu cap de şarpe, care pare să fie şi ea tot dacică, deşi e clar că nu e cea pe care o căutaţi”.». Apropo: «de tip „Șimleu Silvaniei”» este expresia FAS, nu a arheologilor menționați. Mai apoi: «Apoi îi arăt imaginea cu brăţa­ra de tip “Şimleu Silvaniei”. Pufneşte în râs. “Nu pot să cred că asta căutaţi voi! Căutaţi «brăţări cu feres­tre»? Tocmai am găsit două astfel de brăţări pe şan­tierul de la Skars­zewy, acum câteva luni”, spune Ewa. E o informaţie exclusivă, avea să îmi confirme şefa ei. Nimeni în afară de cele două arheoloage nu ştie despre această descoperire.» Aha! Cred că am citat destul.
        Să concluzionăm: în primul rând «The type 3 problem from pre-Roman Dacia has been partially or completely discussed in some studies or monographic papers16, thus seeing they are not specific only for pre-Roman Dacia. These products were widely spread, being known in Germany17, Poland18, ex Cehoslovacia19, Hungary20, Slovenia21. The probable origin of this bracelet type is in the similar bracelets with no cordornamentation22. These were discovered, in most cases, in contexts dated in LtC23. They raise some chronological and functional problems.» (v. AICI cu toate trimiterile necesare), în al doilea rând, AdD și FAS vor să răstoarne istoria cu două brățări care nu sunt de găsit, două care nu sunt publicate și una care face parte din larg spectru european al vremii. Deci? Care ar fi concluzia concluziilor? Că atât cei de la FAS dar mai ales cei de la AdD sunt niște nesimțiți care nu sunt în stare să caute materiale de găsit la o simplă căutare pe internet, nu citesc un minim de bibliografie înainte să publice un material. Un material în care niște oameni aruncă injurii nefondate la adresa unor specialiști. Niște amatori aroganți și habarniști care nu citesc cât scriu cei pe care îi acuză.
        Să ne înțelegem: există probleme destule în istoriografia română, așa cum este recunoscut în clar în ultimul articol pe care l-am citat dar dacă amatorii vor să contribuie cu adevărat la o cultură românească curată ar trebui să se ocupe de voluntariat într-o necesară „arheologie a arheologiei”, îndrumați de specialiștii de la muzeu. Ar trebui să facă grevă în fața muzeului să fie lăsați să participe pe de gratis la îmbunătățirea muzeului (în acest caz) și atunci ar fi de admirat. Dar așa, publicând la foc continuu prostii nefondate nu fac altceva decât să se îngroape singuri în derizoriu. Penibil!

marți, 20 septembrie 2016

Recenzie la „Nu venim din latină” de Carme Jiménez Huertas

        Menționasem într-o postare anterioară că poate o să-mi fac curaj vreodată să cumpăr cartea „Nu venim din latină” de Carme Jiménez Huertas pentru a-i face o recenzie. Ei bine, un cititor al blogului Velico Dacus, care s-a semna cu „thanuv” mi-a semnalat că există așa ceva.
        Această recenzie se găsește la următoarea adresă: https://semnebune.ro/2016/nu-venim-din-latina-carme-jimenez-huertas
        Nu o mai lungesc, vă las pe dv. să decideți ce și cum și închei mulțumindu-i lui „thanuv” pentru semnalarea recenziei.

miercuri, 20 iulie 2016

Erată la „Aberațiile lui George Liviu Teleoacă”

        Este vară, lumea-i în concediu, căldura îndeamnă spre lâncezeală. Nu și pe blogul AdD. Acolo-i fierbințeală mare. Nu de alta dar s-a luat de ei G. L. Teleoacă. Vezi AICI. Cine o fi, habar n-am. Cu siguranță, vreun exaltat mistic pe care nu-l ascultă nimeni acasă și atunci face larmă-n sat. Cică la nu știu ce prezentare, omu’ s-o instalat în sală și o făcut larmă mare. Din întuneric! Și i-a deranjat nevoie mare pe cei de la AdD care se desfășurau cu lustruirea istoriei pentru aducerea la lumină a adevărului pentru restul de întunecați la minte.
        Sunt sigur că personajul amintit o scos pe gură numai cretinisme. Nu de alta, dar sunt șanse mult mai mici ca cineva să scoată pe gură ceva măcar inteligibil dacă nu chiar inteligent, decât să mitralieze păreri demne de Cascadorii Râsului. Dar stând pe rândurile îndepărtate ale spectatorilor, piesa este de o savoare extraordinară. Adică un exaltat deranjează alți exaltați și exaltații din urmă care nu își asumă aberațiile pe care le publică, care nu acceptă critica, care nu or făcut o oră de istorie în școală, își bat joc de profesioniști și terfelesc orice urmă de istorie, logică și demnitate proprie și națională. Pe scurt, ei vorbesc despre alții cu siguranța porcului înfumurat care nu știe că vine Crăciunul. Și cu asta, vreau să spun că ei nu-s conștienți că vor să combată niște prostii, cu alte prostii. Și singura diferență între cele două tabere este faptul că acest Teleoacă, măcar a ieșit la o confruntare față în față. Ăștialalți aruncă cu pietre de după gard, cu lașitate. Dintre cele două tabere de idioți, eu îl aleg pe ăla care măcar are curajul să discute. Dar hei! Ceilalți scriu cărți, fac filme, emisiuni etc. Desigur, pline de idioțenii demne de azilul de nebuni. Și totuși, nu vreți să cumpărați vreo carte?
        Aștept un act de curaj demn de nivelul lor înalt de cunoștințe: să-i văd la masă cu un istoric profesionist polemizând inteligent. Acest moment nu va veni niciodată din două motive. Primul, pentru că AdD refuză constant dialogul, știu ei de ce... Și al doilea, deoarece istoricii gândesc ceva de genul: „dacă te bagi într-o discuție cu un idiot, te trezești în discuție cu un idiot”. Și din toată povestea asta, iese în pierdere numai cultura românească. Și atunci apelăm la talentul strămoșesc: facem haz de necaz...

miercuri, 22 iunie 2016

Comentarii la „Noile stupidități descoperite în DEX: „prostia” românească este slavă”

                AdD, ne mai luminează cu o bucățică de adevăr. În același stil inconfundabil: „Noile stupidități descoperite în DEX: „prostia” românească este slavă”.
                Totul începe în cel mai de lemn posibil stil jurnalistic: cu imaginea următoare:


                Acum că cadrul psihologic este stabilit, este dezvăluită sursa senzaționalului material: celebra Iulia Brânză Mihăileanu care o dă în sus și în jos cât de ignorant și fals este DEX-ul. Că habar nu are ce înseamnă lingvistică și că citează subiectiv doar alți habarniști din tagma dacomanilor este altă problemă. Dar hei, cu atâtea verdicte pe cm2 fără dram de explicație te simți mic și pare că stimabila știe ce vorbește.
                Dar ce mi-a atras atenția, este un comentariu (primul și singurul la momentul publicării materialului de față) de pe blogul AdD:

Alexandru Ariciu

June 21, 2016 at 13:52

Domnule Roxin,

                As avea niste doleante fata de dumneavoastra si de restul autorilor interesati de acest subiect. Am cumparat de curand cartea Romanii in mileniul de intuneric.
                Ma asteptam sa gasesc o carte de istorie, fara subiectivism si fara partizanat.
                Am primit in schimb o carte in care absolut totul in Europa are radacini dacice, getice sau asemanatoare si in care se aduc multe argumente fortate doar pentru a se potrivi cu ideea autorului.
                Ceea ce as vrea sa va aduc la cunostinta este ca genul acesta de a scrie carti de istorie ca pe carti de beletristica nu va ajuta deloc, nici pe dumneavoastra nici pe altii interesati de adevarul istoric, pentru ca intotdeauna veti fi acuzati de partizanat.
                Mai pe scurt, ceea ce as vrea eu mai departe de la miscarea aceasta este o oarecare profesionalizare pe teme istorice, pentru a nu mai da nimanui posibilitatea sa va puna la indoiala argumentele, datele sau rationamentele. Indiferent de cine are dreptate in aceasta dezbatere, faptul ca prezentam un subiect care ne atinge la inima nu ne da posibilitatea sa tratam istoria ca pe o stiinta de mana a doua in care putem sa fortam orice argument pentru a ajunge la concluzia dorita. Nu de alta, dar au facut-o altii inaintea noastra si uite unde s-a ajuns.

O zi buna va doresc,

Alex Ariciu


                Comentariul de față, ne dă posibilitatea să observăm toată cheia AdD: NU CONTEAZĂ CALITATEA, IMPORTANT ESTE, DOMNULE ALEX ARICIU, CĂ V-AU VÂNDUT O CARTE. DOMNIEI VOASTRE UNA, ALTUI DEZAMĂGIT ALTA, ALTUI ORBIT DE NAȚIONALISM ALTA, ALTUI OM CARE REFUZĂ SĂ CITEASCĂ ALTCEVA CARE I S-AR PĂREA INCOMOD LA PRIMA VEDERE ALTA ȘI CARTE DUPĂ CARTE, IA FORMĂ ADEVĂRUL DESPRE AdD: NU ADEVĂRUL CI VÂNZAREA! ȘI DECLAR ACEST LUCRU CU TOATĂ RESPONSABILITATEA, DEOARECE ȘTIU SIGUR ȘI POT DEMONSTRA CĂ LIDERILOR AdD LI S-AU ADUS LA CUNOȘTINȚĂ, ÎN MOD REPETAT, GREȘELI EVIDENTE (DE GENUL CITATE INEXISTENTE SAU FALSIFICATE) DE CARE NU AU ȚINUT SEAMĂ NICIODATĂ.
               Și a doua observație pe care o putem face legat de acest comentariu este faptul că istoricii amatori așa cum sunt și cei de la AdD despre daci nu trebuie să se ocupe cu eliberarea adevărului (sau pentru a-l cita pe dl. Ariciu, nu trebuie o profesionalizare a amatorilor), ci cu știința populară care este cu totul altceva.
                Dar aș vrea să mai și laud liderii acestei mișcări protocroniste: au publicat acest comentariu, în pofida mai multor experimente publice, inclusiv pe blogul Velico Dacus, în care, comentariile conținând opinii contrare nu au fost aprobate niciodată. Îi laud sincer (în cazul în care a fost asumat) că au publicat acest comentariu. Poate mai există o fărâmă de speranță de revenire a lor asupra intoxicării publicului cu informații nocive.

vineri, 22 aprilie 2016

Erată la «Românii din Evul Mediu vorbeau „limba getică”. O spune un scrib MAGHIAR»

SEN-ZA-ȚIO-NAL! AdD revine în forță. Redactorii supradotați, ultracunoscători, deținători ai adevărului suprem și autosituați deasupra tuturor, vin din nou, să ne învețe din nou, cum că în Evul Mediu, românii vorbeau GETICA! În noul articol de senzație «Românii din Evul Mediu vorbeau „limba getică”. O spune un scrib MAGHIAR»Ei ne arată într-o reciclare (v. AICI, așa cum obișnuiesc dumnealor - nu neapărat rău - să recicleze dar bineînțeles fără să anunțe) că dl. Ioan Aurel Pop într-o „expunere”, ne spune că românii vorbeau „SERMO GETICUS” așa cum apare într-un document al unui scrib maghiar de secol XVII.


Nu știu ce expuneri și cuvântări a susținut dl. Pop dar toată această poveste pleacă de la următorul articol: Ioan Aurel Pop, Sermo Geticus – un témoignage sur «la langue gétique» de la fin du XVIe siècle, Transylvanian Review, vol. XXI, Supplement No. 1 (2012), pag. 253-259. Articolul este disponibil online la următoarea ADRESĂ.


Am vrut să scriu mai multe despre poveste dar m-am gândit mai bine și am hotărât să vă las pe dv. să decideți ce și cum, ca urmare a articolului dlui Pop, care tratează subiectul pe larg, nu pe îngustime precum editorii AdD. Oricum taberele cititorilor sunt clare: unii sunt moderați, alții sunt orbi la logică și informație. Dar vă atenționez! Trebuie să citiți 7 pagini în franceză! Ca să folosesc un simbol-clișeu: veți alege pastila albastră sau pastila roșie? Veți face efortul de a citi articolul academic al dlui Pop sau veți asculta inepțiile nefondate ale unui semidoct?

Și mai presus de toate, este un document, în care, limba română este numită „limbă getică”, semn al comuniunii daco-romane sau geto-romane. Se știe în general că în Renaștere, umaniștii îi prezentau pe români drept urmași ai romanilor, dacii fiind complet ignorați. […] În sec. al XIX-lea, Bogdan Petriceicu Hașdeu a demontat acest clișeu – inventat de cronicari și continuat de Dimitrie Cantemir, întărit de Școala Transilvană și cea latinistă, demonstrând prin argumente solide că dacii sau geții nu au „dispărut”. Și astăzi, putem aduce un alt argument în acest sens: în sec. al XVI-lea, limba română – în ciuda originii latine evidente – era numită în sânul societății române „limbă getică”. Altfel spus, după sec. al XVI-lea, cele două componente etno-lingvistice originare, care conferă românilor esența lor istorică – elementul roman și cel geto-dac – erau prezente în anumite cercuri elitiste și urmau să joace un rol determinant în imaginarul colectiv modern. […] În pofida exagerărilor inerente […], această teză a pus în prim-plan un punct de vedere în concordanță cu realitatea istorică care urma să fie confirmată prin cercetări ulterioare.” (articolul mai sus menționat, p. 258, traducere Velico Dacus)

Ce concluzii putem trage în urma acestui citat? Aceste lucruri sunt cunoscute de multă vreme istoricilor profesioniști, dacomanii abia acum află despre ele și fac un tămbălău cât casa în cel mai superficial mod, istoricii profesioniști studiază o întreagă situație geo-politică din jurul unui anumit subiect, dacomanii nu-s în stare nici măcar să identifice articolul original, darămite să-l citească și să-l înțeleagă, istoricii profesioniști au școală și activitate mai multă decât vor citi dacomanii în toată viața lor. Dar hai să-i dăm flit unui academician, rector al unei universități cu profil istoric de top și să ne luăm după un ziarist care se instalează singur pe post de Mesia pentru un neam întreg. Ce lipsă mai mare de respect vreți la adresa istoriei unui neam și a tagmei istoricilor profesioniști?

Citiți articolul de mai sus în întregime, apoi comparați cu acest comentariu de pe pagina dacomană: „Dacia October 22, 2015 at 22:31 Chiar dacă nu ești absolvent de istorie devine tot mai evident ca teză latinizării dacilor și inclusiv a dacilor liberi este o mare gogoasa.” și trageți dv. concluziile.

Și voi mai încerca ceva: voi posta prezenta intrare de pe blogul Velico Dacus pe pagina dacomană. Dacă o veți găsi, există o șansă. Dacă nu, înseamnă că moderatorii sitului AdD nu au nici măcar bărbăția să lase comentariul. Sunt curios...

joi, 14 aprilie 2016

Erată la „craniul de la Petralona”

        Am ajuns să-mi fac griji că nu mai am ce scrie pe acest blog. Dar un nou articol dacoman, care mustește de incompetență, lipsă de documentare, bun simț logic și respect pentru public vine să ne explice ce și cum cu oamenii din trecut și să pună ordine în probleme pe care generații întregi de istorici profesioniști nu au reușit să le descifreze. Da, nu este frumos să începi cu concluziile dar voi argumenta în continuare.
        Articolul dacoman nu se află pe platforma obișnuită AdD ci pe CLr. Titlul materialului este «„Omul din Petralona” – craniul vechi de 700.000 de ani care contrazice teoria evoluţionistă a „originii africane” a omului modern». Foarte pe scurt, în acest articol ni se explică cum că în peștera din localitatea amintită, un cioban a găsit un craniu care nu ar fi al celui mai vechi european descoperit până acum, prin urmare, europenii nu au venit din Africa ci s-au născut aici. Aici în Grecia, care nu mai rețin exact dar parcă intră în conflict cu alte teorii dacomane care puneau originea omului în spațiul carpato-danubiano-pontic. Nu am plăcerea să caut un exemplu, deci din partea mea puteți s-o considerați doar o răutate deși știu sigur că am dreptate. Și vă rog să nu-mi cereți argumente pentru ultima afirmație că urgent vă acuz de ocultarea adevărului. CLAR?!?
        Să începem documentarea problemei cu cea mai de bază și slabă sursă de informații. Referitor la ORICE subiect: wikipedia (aia în engleză ca să fie mai puține șanse de ocultare a adevărului, deși un comentariu din josul articolului dacoman ne atenționează clar și foarte competent: „flo // 13 aprilie 2016 at 11:09 // Răspunde se pare că nu doar în România se ascunde adevărul istoric… ci este un fenomen general. De fapt așa și trebuie :))) Nu poți manipula masele decât ascunzând adevărul…”, deci vă rog atenție mare!). Pagina dedicată problemei Petralona o găsiți AICI. Din pagina wikipedia aflăm că înainte de 1967, Aris Poulianos, fost conducător al Asociației Antropologice din Grecia, a numit craniul Archanthropus europaeus petraloniensis, l-a datat la 800.000 de ani vechime și l-a catalogat drept cel mai vechi hominid european descoperit. În contrapartidă, Smithonian Institution îl datează la 350.000-150.100 ani vechime, încadrându-l în specia homo heidelbergensis. Conform lui Aris Poulianos, craniul a fost găsit de către săteanul Christos Sariannidis în 1960. În jurul anului 1965, în articolul Pre-Sapiens Man in Greece, Current Anthropology, Vol.22, No.3, pp.287-288, iunie 1981, Aris Poulianos spune: „primele estimări îl plasează la 70.000 de ani vechime”. Da, zeci, nu sute, dar revine (Francis Spencer, History of Physical Anthropology: An Encyclopedia, Taylor & Francis, p.454, 1997) și îl estimează la 700.000 de ani vechime. De data asta sute de mii. Această datare a fost făcută după stratigrafie și sedimente (LATHAM, A. G.; SCHWARCZ, H. P. (February 1992). "THE PETRALONA HOMINID SITE: URANIUM-SERIES RE-ANALYSIS OF ?LAYER 10?CALCITE AND ASSSOCIATED PALAEOMAGNETIC ANALYSES"; Archaeometry 34 (1): 135–140. doi:10.1111/j.1475-4754.1992.tb00483.x). În 1985, vechimea craniului a fost analizată de către o echipă de specialiști, utilizând o tehnologie numită rezonanță electronică de spin, care a datat craniul la o vechime de 160.000-240.000 de ani (Hennig, G. J.; Herr, W.; Weber, E.; Xirotiris, N. I. (6 August 1981). "ESR-dating of the fossil hominid cranium from Petralona Cave, Greece". Nature 292 (5823): 533–536. doi:10.1038/292533a0). Poulianos contraargumentează că totuși s-au găsit și alte lucruri în stratul craniului care l-ar clasa în jurul anului 680.000. Rețineți informația pentru sfârșitul articolului de față. Alți cercetători, datează craniul, pe baza fosilelor din strat la o vechime de 350.000 de ani ("Petralona skull - Hominin fossil". Encyclopedia Britannica. Retrieved December 14, 2015, "Festschrift - edited by Universidad Autónoma de México, Instituto de Investigaciones Antropológicas". Google Books. Retrieved December 14, 2015.). În 1992, o echipă de cercetători, utilizând datare cu uraniu, a stabilit că stratul în care se aflat craniul (denumit stratul 10) are o vechime de 160.000-350.000 de ani (LATHAM, A. G.; SCHWARCZ, H. P. (February 1992). "THE PETRALONA HOMINID SITE: URANIUM-SERIES RE-ANALYSIS OF ?LAYER 10?CALCITE AND ASSSOCIATED PALAEOMAGNETIC ANALYSES"; Archaeometry 34 (1): 135–140. doi:10.1111/j.1475-4754.1992.tb00483.x), clasificând craniul ca aparținând speciei homo erectus.
        Asociația Antropologică din Grecia a continuat să anunțe diverse descoperiri: 4 dinți izolați, două schelete pre-umane vechi de 800.000 de ani, dovezi a celei mai vechi utilizări a focului DIN LUME! Și o fetiță de 11 MILIOANE DE ANI! Argumentând că ignoră total metodologia științifică, periodice de prestigiu precum Nature și Science, refuză sistematic să publice articole semnate de membri ai Asociației Antropologice din Grecia ("Re: Homo erectus trilliensis". Pantelis Topalis, Susan S. Chin. Retrieved December 17, 2015.).
        Parcă, parcă toată problema se prezintă într-o altă lumină decât cea prezentată de CLr...
        Așadar și prin urmare: dacomanii noștri trag concluzii bazate pe informații ale unor grecomani. Tot ce am scris mai sus este susținut cu legături către surse. Vă invit să le studiați înainte să răspundeți la întrebarea: oare când tragi concluzii deja inconsistente cu precedentele afirmații dacomane (gen originea omului este în spațiul CPD, pentru a veni cu informații că de fapt este prin Grecia, fără a explica, bineînțeles această schimbare), bazate pe informații ale unor oameni acuzați sistematic, de către cercetători de cea mai înaltă clasă, la nivel mondial, de lipsă de metodologie științifică, oare poți ajunge la la ADEVĂRUL mult trâmbițat? Nu! Se va ajunge la concluzii pseudo-științifice (pentru a fi politicos) și la aberații penibile. La fel de penibile ca și autorii și consumatorii teoriilor lor. Oameni buni, dintre cei care credeți și nu cercetați, am o recomandare: puneți mâna și citiți!
        Dar hei! Ocultismul adevărului e cea mai comodă argumentație pentru leneși și cel mai puternic argument pentru cei comozi.

joi, 7 ianuarie 2016

Erată la „ISTORIE INCREDIBILĂ – De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X?”

Deja mă neliniștea liniștea din tabăra AdD, dar m-au liniștit la loc. Au revenit cu material absolut exploziv! Nu în sensul că ar aduce în arena istoriografiei, altceva decât prostia, incultura și incompetența lor ci în sensul că am explodat de râs când am văzut ce or mai scos din joben ca să mai facă un bănuț și ei. Să începem cu începutul: Articolul se numește „ISTORIE INCREDIBILĂ – De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X?” în care ne explică că: „Astfel, istoricul normand Dudon de Saint-Quentin, care a scris o istorie a primilor duci de Normandia, ne spune în secolul X că William Spadă-lungă, tatăl viitorului Richard I al Normandiei, a dat dispoziție (lui Bothon) ca fiul lui să învețe limba… DACĂ. Iată citatul: “Pentru că locuitorii din Ruen utilizează mai mult limba romană decat limba dacă, și pentru că cei din Bayeux se servesc mai mult de limba dacă decât de cea romană, eu vreau ca fiul meu sa fie dus cât mai repede posibil la Bayeux ca să fie, Bothon, crescut și format sub responsabilitatea ta cu cea mai mare grijă în limba dacă, învățând-o definitiv ca să poata discuta mai târziu cu oamenii de origine dacă.” (De moribus et actis primorum Normanniae ducum)”. Ne dă și legătură la operă și tot tacâmul. Sincer, nu am vrut să aloc timpul să localizez citatul respectiv (pe care îl voi considera corect) dar vă voi oferi alt citat din aceeași operă: „Igitur daci nuncupantur a suis danai uel dani. glorianturque se ex antenore progenitos, …” (Dudo de St.Quentin, Gesta Normannorum seu de moribus et actis primorum Normanniae ducum, 2, 8-12). Mno, ce zice omu aici? Ceva de genul că danezii își ziceau daci… Hopa… Erau danezii daci? Nu… Asta este o problemă de multă vreme cunoscută și tranșată. Este o asemănare de nume care a generat această utilizare de către episcopia catolică din Danemarca. Detalii aici: DE CE DACIA? CIUDATUL NUME AL UNEI PROVINCII, articol scris de către un istoric danez și anume, Johnny Grandjean Gøgsig Jakobsen, asta ca să nu fim acuzați de cine știe ce „ocultism” și tradus în românește într-un articol publicat de amicii de la Enciclopedia Dacica. Ca să încheiem acest paragraf: în opera lui Dudo de St.Quentin, legătura cu etnia dacică este greșită. Tot ce este dac trebuie înțeles drept danez. Dar chiar ignorând acest lucru și analizând mai departe citatul pus pe tapet, autorii de la AdD nici nu realizează că povestea susține defapt fenomenul romanizării și unul din mecanismele acestuia: „… locuitorii din Ruen utilizează mai mult limba romană decât limba dacă (daneză n.e.) …”, dacă citatul este tradus corect.

Dar, stați așa… oamenii au și alte argumente, credeți că ignoranța vine în pachete mici?!? În articolul de pe blogul AdD, se spune în continuare: „Păi, în realitate, legendele normande vorbesc despre originea troiană, adică tracă, a normanzilor, relatând cum, după căderea Troiei, regele Antenor a fugit cu 2000 de cavaleri și o suită de alte 500 de persoane, a trecut pe lângă Dunăre, prin Dacia, Panonia, Germania si a ajuns in Scandinavia… De acolo, mai târziu, urmașii acelora au coborât în Normandia. Ceea ce explică acest surprinzător episod de istorie medievală. (Citește aici: Légende de l’origine troyenne des Normands)”. Ahaaaaa… Păi să intrăm în materialul indicat și să cităm prima propoziție. Alo! Prima propoziție! Rețineți acest aspect că e important! „La légende de l'origine troyenne des Normands a été créée par des chroniqueurs médiévaux soucieux de donner aux princes qui dirigeaient la Normandie une origine troyenne considérée comme prestigieuse.” În traducere: „Legenda originii troiene a normanzilor a fost CREATĂ de către cronicarii medievali nerăbdători să dea principilor care conduceau Normandia o origine considerată prestigioasă”. Deci: legendă, creată, târziu. Dacă citiți materialul mai departe, veți vedea că această descendență legendară se bazează pe altă identificare eronată între etnii: cea dintre geți și goți. Dar mai mult decât atât, veți vedea că în timp ce unii cronicari (Dudo de St.Quentin) creau (artificial) această descendență, alții (Saxo Grammaticus) îi contestau. Deci adevărul istoric prezentat de către Adevărul despre Daci, nu este nici pe departe atât de adevărat pe cât îl prezintă ei. În concluzia acestui alineat: cât de nesimțit trebuie să fii, să prezinți publicului un material în care nu citești nici măcar prima propoziție? Răspunsul meu este: nemăsurat!

Iar cei care împărtășesc aceste articole, atât din punct de vedere ideologic cât și tehnic pe internet (sic!), cu tot respectul, nu sunt cu nimic mai buni!